The University of Cambridge Institute for Sustainability Leadership (CISL) a primit o solicitare din partea Consiliului Britanic de a revizui literatura despre leadership si dezvoltare a leadership-ului. Scopul a fost acela de a aduna informatii pentru un nou program global care sa sustina viitorii lideri globali in Marea Britanie si in alte tari si sa sprijine metodologia de dezvoltare a abilitatilor si a calitatilor de lider. Studiul se numeste “Global Definitions of Leadership and Theories of Leadership Development: Literature Review” si a fost publicat in iunie 2017.
Perspectivele acestei revizuiri sunt urmatoarele:
- Leadership-ul este din ce in ce mai mult definit in raport cu riscuri si oportunitati socio-economice si de mediu complexe si in raport cu progresul catre o “dezvoltare sustenabila”
- Literatura de specialitate a generat nenumarate liste de calitati ale unui lider, presupuse universale. In functie de gen si de generatie exista un oarecare acord general, dar perspectivele sunt nuantate.
- In contextul actual, un “mindset global” este un atribut esential de leadership care presupune dezvoltarea abilitatilor de “open-mindedness”, inclusivitate, gandire sistemica si pe termen lung si de abordare a complexitatii.
Liderii de astazi – fie ei lideri politici, lideri corporativi sau lideri ai societatii civile – trebuie sa actioneze in contextul sistemului dinamic al presiunilor si tendintelor globale. Acestea sunt analizate in fiecare an in cadrul raportului “World Economic Forum’s (WEF, 2016) Global Risks Report”, care a identificat urmatoarele riscuri pentru anul 2016: esecul atenuarii schimbarilor climatice, arme de distrugere in masa, crize de apa, migratie involuntara pe scara larga si fluctuatii puternice ale preturilor la energie.
Aceste riscuri si oportunitati sunt formulate in termeni de “dezvoltare sustenabila” (WCED, 1987), care este codificata la nivel politic in cadrul UN Sustainable Development Goals (SDGs), lansate in septembrie 2016 (figura de mai jos).
Cele 17 obiective cu 169 de tinte precise se bazeaza pe succesul celor 8 Obiective de Dezvoltare ale Mileniului ale ONU care le-au precedat, si stabilesc prioritati pentru liderii guvernelor si din alte sectoare in decursul a 15 ani pana in 2030.
Ca raspuns la aceste riscuri si provocari globale, autoritatile (nationale si locale) sunt percepute ca demonstrand cel mai slab leadership in comparatie cu alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat pe mai multi stakeholderi din 84 de tari (Globescan & SustainAbility, 2016). Iar toate acestea se intampla in ciuda convingerii ca autoritatile nationale, impreuna cu sectorul privat, sunt institutiile care ar trebui – mai mult decat orice alt grup sau sector – sa fie lideri in dezvoltarea sustenabila.
Principalele recomandari ale studiului sunt urmatoarele:
- In acest context global, un leadership performant ar trebui sa fie definit si evaluat in raport cu aceste riscuri si oportunitati complexe globale referitoare la aspecte socio-economice si de mediu si sa urmareasca rezultate corelate cu o “dezvoltare sustenabila”.
- Un leadership performant va necesita cultivarea unei mentalitati “globale” si “sistemice”, dezvoltand abilitati de deschidere, inclusivitate, gandire sistematica si pe termen lung si abordarea complexitatii fara a incerca o reducere artificiala a acesteia.
- Un leadership performant ar trebui inteles nu numai in termeni de rezultate (de exemplu, rezultate care sustin o dezvoltarea sustenabila), ci si in termini de motivare si caracter al liderilor, avand in vedere faptul ca anumite trasaturi sunt apreciate si in functie de sex si varste diferite.
- Un leadership performant intr-un context politic sau de politici ar beneficia de aplicarea a trei teste: valoare publica, legitimitate si capacitate. In ceea ce priveste competentele specifice necesare celor care doresc sa aduca o schimbare, focusul pe rolul “antreprenorilor de politici” ar putea fi foarte instructiv.
Puteti citi raportul in intregime accesand urmatorul link: “Global Definitions of Leadership and Theories of Leadership Development: Literature Review”