Perioada actuală este marcată de o serie de provocări majore precum instabilitate economică, inegalitate socială, schimbari climatice sau resurse naturale epuizabile. Aceste provocări redefinesc aşteptările societale ale consumatorilor, iar aceştia îşi îndreaptă atenţia spre companii şi branduri care îşi asumă angajamente de responsabilitate socială şi de mediu.
Iată câteva probleme importante cu care se confruntă România în prezent:
Excluziune socială şi nivelul sărăciei
Conform datelor publicate de Comisia Europeană în 2014, în România erau 8,5 milioane de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, reprezentând 40,2% din populaţia ţării, în comparaţie cu 24,4% în UE28. O bună parte dintre aceste persoane îşi foloseşte mai puţin de 20% din potenţialul de muncă.
Educaţie
Media în România privind abandonul şcolar a fost de 18,9% în 2015, conform EUROSTAT, în timp ce în UE28 media a fost de 10,9%. Obiectivul 2020 pentru UE este reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii.
Schimbări climatice
România se numără printre economiile care înregistrează consumul cel mai mare de energie și emisiile cele mai ridicate de CO2 din UE.
Cantitatea de emisii de CO2 generate de economie depășește dublul mediei UE, în timp ce intensitatea energetică a economiei se situează printre primele cinci din UE. (conform informatiilor din Raportul de țară al României pentru 2015)
Deșeuri
Gestionarea deșeurilor continuă să fie subdezvoltată. Aceasta este caracterizată de rate scăzute de reciclare și rate ridicate de depozitare a deșeurilor. Ratele de reciclare se situează cu mult sub obiectivele de reciclare stabilite la nivelul UE (informaţii preluate din Raportul de țară al României pentru 2015 ). Conform datelor publicate de Eurostat, media europeană era de 32% în 2012, în timp ce în România media era de doar 1%, cea mai mică din UE. O mare parte dintre aceste deşeuri poate fi reciclată. Obiectivul Uniunii este de a recicla 50% din deşeurile municipale în 2020.
Problema nu se mai pune dacă reprezentanţii mediului de afaceri ar trebui să se implice în rezolvarea acestor probleme, ci cât, cum se implică şi cum comunică despre iniţiativele pe care le au. Statisticile mondiale arată că interesul privind raportarea de CSR a crescut considerabil: în 2004 erau 313 rapoarte de CSR în Global Reporting Initiative Data Base iar în 2014 numărul rapoartelor a crescut considerabil, ajungând la 5.356, adică de 17 ori mai multe companii publică date despre impactul economic, de mediu şi social pe care îl au.
[highlight dark=”no”]CSR-ul in România[/highlight]
Ţinând cont de cele mai importante standarde internaţionale de raportare a responsabilităţii sociale (CSR), agenţia de consultanţă The Azores a realizat o analiză a implicării companiilor în susţinerea unei dezvoltări durabile, în premieră în România.
Rezultatele au fost incluse în studiul „Romania CSR Index”. Acesta a luat în considerare comunicările publice ale primelor 100 cele mai mari companii din România, ca cifră de afaceri, conform Top 100 publicat de Ziarul Financiar în 2014.
Metodologia de evaluare a fost elaborată în conformitate cu 3 standarde internaţionale din domeniul CSR:
DIRECTIVA EUROPEANA 2014/95/EU
METODOLOGIA DOW JONES SUSTAINABILITY INDEX 2014
Indexul are 36 de indicatori, imparţiţi în 9 categorii.
Concluziile indexului arată că cele mai performante companii din România privind responsabilitatea socială sunt companii multinaţionale care au publicat un raport de CSR la nivel local. Deşi procentul companiilor care publica rapoarte de CSR este de doar 8%, majoritatea acestor rapoarte este elaborată în conformitate cu standarde internaţionale de raportare, cel mai utilizat fiind Global Reporting Initiative.
În urma analizei au fost identificate şi câteva companii care publică doar rapoarte privind implicarea în comunitate, ceea ce tinde sa dea naştere percepţiei eronate că CSR este o activitate de marketing, şi nu o activitate de management al impactului în societate.
O altă concluzie importantă este legată de comunicarea indicatorilor de performanţă. Companiile nu folosesc decât într-o mica măsură astfel de indicatori şi nu îşi asumă obiective privind sustenabilitatea.
Un eveniment susţinut de:
